v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Ce (ne) facem cu limba română?

30 august 2013
Autor

BlogNotes

 

Ce (ne) facem cu limba română?

 

 

 

Dintre toate obsesiile lui Ion D. S├«rbu l─âsate nou─â drept mo╚Ötenire cam nemeritat─â, a╚Öa cum din nefericire se poate constata, cea care m-a intrigat mai mult ├«n numeroasele discu╚Ťii pe care am avut norocul s─â le ├«ntre╚Ťin cu domnia sa a fost ├«ngrijorarea sa fa╚Ť─â de soarta limbii rom├óne. Rare au fost circumstan╚Ťele ├«n care, cu o v─âdit─â iritare dublat─â de o patetic─â alur─â pedagogic─â, s─â nu fi depl├óns ╚Öi incriminat ceea ce i se p─ârea a fi fost atunci un proces de degradare a limbii noastre. Cu neaten╚Ťia, bag seam─â acum, mai cur├ónd a inocen╚Ťei v├órstei juvenile, ├«i plasam critica ╚Öi ├«ngrijorarea de atunci aproape exclusiv pe seama hulitei ÔÇ×limbi de lemnÔÇŁ, pe care presa oficial─â ╚Öi televiziunea de stat aproape o standardizaser─â. Fraze, elocu╚Ťiuni, paragrafe ├«ntregi, ├«mb─âls─âmate cu un fel de fervoare absolut inept─â ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, de o consistent─â gratuitate restr├ónseser─â, abuziv ╚Öi deopotriv─â ridicol, registrul limbii noastre condamnate astfel la un fel de nemeritat─â recrea╚Ťie.

├Ämi dau ├«ns─â seama abia ast─âzi, oripilat de starea degradant─â ├«n care a ajuns limba noastr─â, c─â disperarea lui I. D. S├«rbu conserva ├«n ea ╚Öi ceva profetic. Modul ├«n care se scrie ╚Öi se vorbe╚Öte ast─âzi, profit├ónd de cea mai proast─â accep╚Ťiune a libert─â╚Ťii de expresie, este nu doar regretabil: este aproape un delict, a╚Öadar pretabil la o ac╚Ťiune ├«n instan╚Ť─â.

S─â ne ├«n╚Ťelegem bine. Exist─â dou─â paliere ale realit─â╚Ťii, la fel de dramatice: unul e cel al celor care, prin pozi╚Ťie public─â ori prin profesiune, se cuvin judeca╚Ťi pentru dispre╚Ťul fa╚Ť─â de limba na╚Ťional─â; ei sunt, ├«n principal, slujba╚Öi ai statului, de la parlamentari la ale╚Öi locali, de la magistra╚Ťi la jurnali╚Öti, ca s─â nu mai vorbim de dasc─âli, indiferent de specialitatea pe care predau. Cel─âlalt nivel e cel al celorlal╚Ťi cet─â╚Ťeni care, oric├ót ar p─ârea de paradoxal, poart─â o culp─â minor─â, fiiondc─â, ├«ndeob╚Öte, ei sunt contamina╚Ťi, lingvistic, ca ╚Öi moral, de cei c─ârora, deleg├óndu-i s─â-i reprezinte, ├«n consider─â ÔÇŽmodele. Mul╚Ťi dintre ace╚Ötia din urm─â nu doar c─â n-au, totdeauna ╚Öi ├«n mod egal, acces la un examen de testare privind acurate╚Ťea limbii, ba nutresc cu t─ârie convingerea c─â erorile crase pe care le aud vor fi intrat ├«n chiar norme.

Intervin, apoi, al╚Ťi factori perturbatori, care ╚Ťin, de data asta, de mahala, cu toat─â geografia, moral─â ╚Öi in/civic─â a acesteia: ├«njur─âtura sadea, ar╚Ťagul unor ÔÇ×VIPÔÇŁ-uri╚Öti ╚Öi ÔÇ×VIPÔÇŁ-uriste sc─âpate, parc─â, direct din budoar pe sticlele unor televiziuni angajate ├«ntr-un fel de ÔÇ×Daciad─âÔÇŁ a prostiei ╚Öi a derizoriului ├«nscris ├«ntr-un nefericit gust al destr─âb─âl─ârii. Am, uneori, dezn─âd─âjduita senza╚Ťie c─â, dac─â maidanul va fi disp─ârut cumva din realitatea cartografiata a ora╚Öelor, el s-a mutat cu totul ├«n locuri de maxim interes public. ╚śi, vai, educa╚Ťional: ├«n parlament, ├«n studiouri media, pe imense scene cu preten╚Ťii artistice, ├«ns─â rareori atestate, ba chiar, din p─âcate, ╚Öi ├«n amfiteatre academice. C├ót despre internet ╚Öi de cosmica sa ofert─â de ÔÇŽcazare, ar fi de ad─âugat doar c─â, ├«ndeosebi acolo, s-ar putea m─âsura, mai exact ╚Öi mai conving─âtor, c├ót de profund nefericit─â poate deveni proasta┬á ├«n╚Ťelegere ┬áa libert─â╚Ťii. De exprimare, ├«n acest caz, dar nu numai. Exist─â, mi se pare, o distan╚Ť─â legendar─â ├«ntre ocara cu care str─âbunii no╚Ötri ╚Ötiau s─â decoreze limba rom├ón─â ╚Öi ├«njur─âtura pe care unii urma╚Öi ai lor sc─âpa╚Ťi prin sitele mai rare ale educa╚Ťiei o exhib─â ca pe o etichet─â de ÔÇŽcast─â. ├Äntre una ╚Öi alta, adic─â ├«ntre ocar─â ╚Öi ├«njur─âtura sadea se casc─â pr─âpastia dintre savoarea, cea adev─ârat─â, a unei limbi ╚Öi dejec╚Ťia, nu a ei, ci a unor ÔÇ×violatoriÔÇŁ declasa╚Ťi de la un elementar bun sim╚Ť

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× noua = 18

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031