Crochiuri de vise întrerupte

Crochiuri de vise întrerupte     Un oracol în stufărișul verde surâde morții Citeşte

poeme regăsite vara 2017

am ajuns deja mâine   Nu găsesc drumul pentru că sunt în Citeşte

Bianca Maria Frabotta Poesie scelte da me / Poezii alese de mine

  „În lăuntrul nostru există o parte mută, apăsătoare ca o Citeşte

Un mio saggio su Andrea Zanzotto / Un eseu al meu despre Andrea Zanzotto

Un mio saggio su Andrea Zanzotto, rivista „LE MUSE” - Citeşte

Coșmaruri

Coșmaruri   Mamei memento al clipei despărțirii   Age quod agis –   Împușcătura din somn Citeşte

Un pensiero dantesco assolutamente attuale

Chiunque ragiona in modo così ripugnante da credere che il Citeşte

ALTE NOI POEME

LA UMBRA UNEI STRANII MELANCOLII   Pe bătrânica Veta a lui Buță Citeşte

Dante Maffia, Per Craiova... poeme

DANTE MAFFIA   Per Craiova*·   Ce e iubirea   Au încercat să ne învețe Ce e Citeşte

Disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură Notă: Repropun aici o intervenție la un Citeşte

Davide Rondoni Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante

Davide Rondoni   Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante Nostalgia mișcării   Commedia Citeşte

Alte noi poeme

  Săgeata lui Zenon   L-am întâlnit pe Kafka în miez de Citeşte

Un cinefil desuet: ispita anacronismului

În ciuda multor evidențe din îndeletnicirile mele de-a lungul unei Citeşte

Giuseppe Ungaretti Poesie / Poezii

  Poesie tratte da Dialogo 1966-1968   Poeme din volumul „Dialog” 1966-1968 È ora famelică   Strappati Citeşte

UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII

  Blog/Notes   George Popescu   UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII   (Un model terapeutic pentru maladiile Citeşte

Noi poeme noi

  Horrendus mundus   Nu mai alerga. Oprește-te, Lume: alertă de-acum și prea hazardată, Citeşte

Vittorio Sereni despre Salinas òi Celan

Vittorio Sereni   UN DINCOLO DE POEZIE*   (P. Salinas –  P. Celan)   Înainte de Citeşte

George Popescu

e se tremo è perché sento   e se tremo è perché Citeşte

Itaca

Itaca – la deviazione dall’equivoco? Una ipotesi di lettura poetica di Citeşte

Montale. Arta de a citi

Eugenio Montale, Arta de a citi   (Fragment dintr-un interviu cu marele Citeşte

Pasolini Angelicul impur

          PIER PAOLO PASOLINI DESTINUL UNUI PROFET REVOLTAT     Angelicul impur   Profet indiscutabil al mai Citeşte

Despărţirea de Doinaş

17 May 2020
Autor

Notă: articol apărut în revista „Ramuri” la 26 mai 2002

Când am aflat, zilele trecute, la Bucureşti de internarea poetului şi academicianului Ştefan Aug. Doinaş, în spital, n-am crezut nici un moment că întâmplarea ni-l va smulge de lângă noi. Tocmai decisesem să-i consacrăm viitorul număr al revistei «Paradigma», alături de aproape nonogenarul poet italian Mario Luzi, şi mă pregăteam să-l caut. Mai ales că nu mai stătusem cam demult la taină cu acest poet-cărturar de rară spiţă, cu modele şi rădăcini, probabil, printre marii romantici germani din care a tradus magnific, aşa cum numai d-sa ştia s-o facă. Lectura unui număr din «Secolul 21», publicaţia căreia i-a conferit un nou veşmânt şi o nouă viaţă, consacrat lui Nietzsche avusese darul de a-mi re-aminti dimensiunea, aproape mitică, a cărturarului: poet de importanţă, aş spune, crucială pentru o anumită evoluţie a literaturii noastre în momentele ei cele mai nefaste, antamând “mòdele” în aceeaşi măsură în care le-a şi ignorat, Ştefan Aug. Doinaş a fost, deopotrivă şi pe rând, un erudit de sorginte medievală, un traducător de excelenţă, un eseist de clasă, un creator de climat intelectual, un mediator de valori şi o conştiinţă lucidă a epocii sale. Generos şi disponibil, în special cu cei tineri, cu cei care veneau din urmă, atent la eforturile de renovare a ambientului literar de pretutindeni, pătimaş lector de texte fundamentale, din care (cazul lui Nietzsche, a lui Buber, Böhme, Burhardt etc.), Doinaş a funcţionat ca unul dintre factorii modelizanţi cei mai importanţi în perioada ultimilor cincizeci de ani. A făcut, din acest punct de vedere, cât o instituţie. Teza sa predilectă – în care s-ar putea citi o angajare testamentară – era, cred, cea care evalua raportul natură-cultură. Orice act creator, sugera eseistul de rafinament, oricât de minor considerat în raport cu actul creaţiei divine, e chemat să facă proba mutaţiei, de la natură la cultură.

Prin Ştefan Aug. Doinaş, literatura română, şi cultura naţională în ansamblul ei, îndură una din acele pierderi ale căror consecinţe se vor resimţi multă vreme în arealul nostru spiritual. “Prinţul” vânat de “colţii de argint” ai legendarului mistreţ, obosit de multele isprăvi făcute aici, jos, unde aerul pare tot mai otrăvit, s-a decis să se retragă, în zone poate mai ozonate şi mai senine. Spre a se odihni puţin. Dumnezeu să-l ia în paza Sa.

 

26 mai 2002

Arhiva

May 2020
M T W T F S S
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031