Vittorio Sereni despre Salinas òi Celan

Vittorio Sereni   UN DINCOLO DE POEZIE*   (P. Salinas –  P. Celan)   Înainte de Citeşte

George Popescu

e se tremo è perché sento   e se tremo è perché Citeşte

Itaca

Itaca – la deviazione dall’equivoco? Una ipotesi di lettura poetica di Citeşte

Montale. Arta de a citi

Eugenio Montale, Arta de a citi   (Fragment dintr-un interviu cu marele Citeşte

Pasolini Angelicul impur

          PIER PAOLO PASOLINI DESTINUL UNUI PROFET REVOLTAT     Angelicul impur   Profet indiscutabil al mai Citeşte

Giacomo Leopardi

Oribilul mister sau proba nefericirii   Însă ceea ce este de-ne-gândit (impensabile) Citeşte

Alda Merini – o poetă pentru Nobel

Alda Merini – o poetă pentru Nobel   Includerea, în propunerile avansate Citeşte

Lucio Klobas

Lucio Klobas   Mic tratat narativ despre lichefierea gândirii   Stranie până la ‘extremă’ Citeşte

IPPOLITO NIEVO: Istoria și /sau revanșa romanescului

IPPOLITO NIEVO: Istoria și /sau  revanșa romanescului     Biograficul: Exemplaritatea ca destin Citeşte

ȘASE MILIOANE di Sergio Daniele Donati

ȘASE MILIOANE Se crapă măștile de argilă pe chipurile mele și privirea se pierde spre Citeşte

George Popescu - POEME NOI

nu mai sunt viu dar nu voi muri... Prietenului MARCO LUCCHESI doar Citeşte

Edoardo Sanguineti

Nãscut la Genova în 1930, mort la 18 mai 2010, Citeşte

Traducând Andrea Zanzotto: Poetul un „botanist al limbii” sau „dincolo de idiom”

Traducând Andrea Zanzotto:   Poetul un „botanist al limbii” sau „dincolo de Citeşte

Poesie di Carmen Gallo / Poezii de Carmen Gallo

Fugarele de Carmen Gallo, Nino Argano Editore Din revista „Le parole Citeşte

Luigi Di Ruscio

Luigi Di Ruscio   Altă tipologie de „poet proletar”:   „...il sottoscritto fortunato / Citeşte

Un alt eseu al amicului Marco Lucchesi

Marco Lucchesi* Scările mele   Cărturar de rezonanţă medievală, în sensul cel mai Citeşte

Un admirabil studiu a,l amicului Marco Lucchesi, poet, traducător, eseist. romancier și academian brazilian

Marco Lucchesi Note despre El Libro dell’Amore de Marsilio Ficino   Lucrul Citeşte

Elio Pecora alte poeme

Elio Pecora alte poeme   * Fericit. Dar cum e posibil ca fericirea Citeşte

David Maria Turoldo – Poemi / Poeme

David Maria Turoldo – Poemi / Poeme Un sacerdote-poeta, un poeta-sacerdote: Citeşte

Between Zenon and Leda (Notes on Marin Sorescu’s Poetry*) George Popescu

Between Zenon and Leda   (Notes on Marin Sorescu’s Poetry*)                                                        George Popescu   Translated Citeşte

Valerio Magrelli: Eminescu, fără prezentări

19 March 2021
Autor

Valerio Magrelli: Eminescu, fără prezentări

 

Să spunem adevărul, cel mai trist adevăr: printre atâtea nenorociri, poezia o are şi pe aceea de a fi vătămată de cel ce-o iubeşte. Să luăm de exemplu o lectură de tipul „întâlnire a unui poet cu studenţii”. Sala de teatru răsună de gălăgia produsă de zeci de adolescenţi. Sunt tineri,făpturi adică cuprinse de vijelii hormonale, străbătute de temeri şi de emoţii, zguduite de învierea unei primăveri care, mai înainte de a fi sentimentală, e înainte de toate chimică. E vorba de „fiinţe expuse”, expuse metamorfozei, sexului, politicii, drogului, pe scurt unei forme de sirene. Într-un cuvânt, „putere fragilă”, disponibilă la orice, vulnerabilă şi în acelaşi timp nemiloasă; pur potenţial. Ei bine, i-am convocat în sala de teatru spre a asculta un adult care scrie versuri. Frumoasă idee, însă ce se întâmplă de fapt?

Se întâmplă, spre exemplu, că directorul de sală începe să-şi ilustreze politica sa de programe timp de douăzeci, interminabile minute. Probleme de bilanţ şi de oportunităţi culturale. Sala freamătă ca o fiară în cuşcă, înspăimântătoare energie ce ameninţă să explodeze dintr-un moment în altul. Mai trece un timp. „Dar am vorbit cam mult”, explică amfitrionul şi totuşi continuă imperturbabil, în vreme ce furtuna se îndeseşte ameninţătoare. Ca apucat de „banderllas”, amfitrionul menit să-l introducă pe oaspete obţine, de fapt, cel mai rău rezultat: exasperează auditoriul, îi epuizează răbdarea, o secătuieşte în întregime, până la ultima picătură! În sfârşit, oratorul îi lasă cuvântul pârâtului, nu înainte însă de a-l denumi drept cel mai mare poet în viaţă. (Dacă există ceva ce indispune ascultătorii este exact un astfel de comportament autoritar ce consistă în a afirma; „Acum o să vă spunem ce trebuie să gândiţi despre cel pe care urmează să-l cunoaşteţi!. E vorba de o autentică incitare la dezacord, fiindcă oricine, rănit în plinul libertăţii sale de judecată, se simte obligat să gândească: „În realitate, nu sunt de acord”).

Astfel, după ce a asmuţit publicul şi a ocupat jumătate din timpul la dispoziţie, prezentatorul decide să-l abandoneze pe poet în furcile unei arene care deja îl urăşte de moarte. Oaie în groapa cu lei. Pe de altă parte, scopul readingurilor e un unul singur: să obligi invitatul să-l asculte pe cel ce l-a invitat să citească.

Paranteza aceasta lungă foloseşte pentru a introduce numele unui poet puţin cunoscut în Italia, în ciuda faptului că el este printre cei mai importanţi ai ţării sale. Vorbesc de Mihai Eminescu cel sărbătorit pentru cei o sută cincizeci de ani de la naştere, în timp ce Rizzoli publică La mia ombra e altri racconti („Umbra mea şi alte povestiri”) (în îngrijirea lui Marin Mincu, cu un studiu de Mircea Eliade, 314 pp, 16 mii de lire). Recurenţa, de care a vorbit deja Avvenire, va fi salutată de unele iniţiative organizate de acelaşi Mincu. Se începe în 15 iunie la Gabinetto Vieusseux din Florenţa cu Mario Luzi, Giorgio Luti, Marino Biondi şi Ernestina Pellegrini, spre a continua a doua zi la Institutul de cultură umanistică din Venezia, cu Lorenzo Renzi, Roberto Sscagno şi Andrea Szyllaghy şi a încheia în 19 iunie la Academia di Romania de la Roma, fiind prezenţi Alfredo Giuliani şi Renato Minore.

De ce trebuie citit Eminescu? Fireşte, fiindcă este Leopardi român, aşa cum ne învaţă orice antologie. Dar mai cu seamă întrucât constituie o prezenţă supravieţuitoare prin vreme. E viu: aşadar, ca oricare alt mare, împărtăşeşte moartea ne-morţilor. Este un strigoi al cuvântului: trupul său a dispărut, dar glasul său continuă să ne ajungă din urmă. Nu-i nevoie de prea multe introduceri: să încercăm să-l ascultăm.

 

 

În cotidianul italian „Avvenire” din 23 iunie 2000.

Arhiva

March 2021
M T W T F S S
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031