Crochiuri de vise întrerupte

Crochiuri de vise întrerupte     Un oracol în stufărișul verde surâde morții Citeşte

poeme regăsite vara 2017

am ajuns deja mâine   Nu găsesc drumul pentru că sunt în Citeşte

Bianca Maria Frabotta Poesie scelte da me / Poezii alese de mine

  „În lăuntrul nostru există o parte mută, apăsătoare ca o Citeşte

Un mio saggio su Andrea Zanzotto / Un eseu al meu despre Andrea Zanzotto

Un mio saggio su Andrea Zanzotto, rivista „LE MUSE” - Citeşte

Coșmaruri

Coșmaruri   Mamei memento al clipei despărțirii   Age quod agis –   Împușcătura din somn Citeşte

Un pensiero dantesco assolutamente attuale

Chiunque ragiona in modo così ripugnante da credere che il Citeşte

ALTE NOI POEME

LA UMBRA UNEI STRANII MELANCOLII   Pe bătrânica Veta a lui Buță Citeşte

Dante Maffia, Per Craiova... poeme

DANTE MAFFIA   Per Craiova*·   Ce e iubirea   Au încercat să ne învețe Ce e Citeşte

Disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură Notă: Repropun aici o intervenție la un Citeşte

Davide Rondoni Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante

Davide Rondoni   Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante Nostalgia mișcării   Commedia Citeşte

Alte noi poeme

  Săgeata lui Zenon   L-am întâlnit pe Kafka în miez de Citeşte

Un cinefil desuet: ispita anacronismului

În ciuda multor evidențe din îndeletnicirile mele de-a lungul unei Citeşte

Giuseppe Ungaretti Poesie / Poezii

  Poesie tratte da Dialogo 1966-1968   Poeme din volumul „Dialog” 1966-1968 È ora famelică   Strappati Citeşte

UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII

  Blog/Notes   George Popescu   UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII   (Un model terapeutic pentru maladiile Citeşte

Noi poeme noi

  Horrendus mundus   Nu mai alerga. Oprește-te, Lume: alertă de-acum și prea hazardată, Citeşte

Vittorio Sereni despre Salinas òi Celan

Vittorio Sereni   UN DINCOLO DE POEZIE*   (P. Salinas –  P. Celan)   Înainte de Citeşte

George Popescu

e se tremo è perché sento   e se tremo è perché Citeşte

Itaca

Itaca – la deviazione dall’equivoco? Una ipotesi di lettura poetica di Citeşte

Montale. Arta de a citi

Eugenio Montale, Arta de a citi   (Fragment dintr-un interviu cu marele Citeşte

Pasolini Angelicul impur

          PIER PAOLO PASOLINI DESTINUL UNUI PROFET REVOLTAT     Angelicul impur   Profet indiscutabil al mai Citeşte

MARTA VESPA

26 October 2020
Autor

Marta Vespa (ITALIA)

 

da Il penultimo treno della sera, NOR editore, 2019

 

 

Ho frantumato una bottiglia oggi

e ne ho raccolto mille pezzi, uno ad uno.

 

Eppure credevo fino a ieri

che sarebbe stata una bottiglia

almeno quanto questo corpo

sarebbe stato ancora il guscio dei miei giorni.

 

Mi è caduta dalle mani, l’ho visto chiaramente.

 

E poi ho sentito la pelle liscia dei miei fianchi

scivolare silenziosa tra le braccia umide del tempo

e non ho saputo impedirlo.

 

Ma quando avrò toccato terra

in quanti pezzi sarò infranta –

 

Sono miei i cocci della bottiglia.

 

Ma i miei cocci di chi sono –

 

din volumul Penultimul tren al serii, NOR Editore, 2019

 

*

 

Am spart o sticlă azi

și i-am cules o mie de cioburi, unu câte unu.

 

Și totuși până ieri credeam

că o fi fost o sticlă

cel puțin cât acest trup

ar fi fost și coaja zilelor mele.

 

Mi-a căzut din mâini, am văzut limpede.

 

Și apoi am simțit pielea netedă a coapselor mele

alunecând tăcută între brațele umede ale vremii

și n-am putut s-o opresc.

 

Însă când va fi atins pământul

în câte cioburi se va fi rupt –

 

Ale mele sunt cioburile sticlei.

 

Însă cioburile mele ale cui sunt –

 

CAPOSTAZIONE, GARE DE SAINT LOUIS

 

Ho scelto di non conoscervi,

di vedervi arrivare e partire senza nome né storia,

di ascoltare solo con gli occhi la Babele di pensieri

così palesi sui vostri visi

che mi viene da piangere con voi,

audaci cacciatori dell’idea stessa della vita.

 

Io, bloccato nell’anticamera del viaggio,

saluto di nuovo con un cenno di mano

il penultimo treno della sera.

Chiudo gli occhi e attendo il prossimo,

immerso nella grande pausa.

Il silenzio dove io, ancora una volta,

ho un nome.

 

 

CAP DE LINIE, GARA DIN SAINT LOUIS

 

Am ales să nu vă cunosc,

să vă văd alergând și plecând fără nume și fără istorie,

să ascult doar cu ochii Babelul de gânduri

atât de vădite pe chipurile voastre

că îmi vine să plâng cu voi,

îndrăzneți vânători ai înseși ideii de viață.

 

Eu, blocat în anticamera călătoriei,

salut din nou cu un semn din mână

penultimul tren al serii.

Închid ochii și aștept pe următorul,

ivit în marea pauză.

Tăcerea unde eu, încă o dată,

am un nume.

 

 

 

HONG KONG

 

 

Vorrei svegliarmi una mattina tra vent’anni

spaccata l’anima in quattro

e sentire i piedi che bruciano di fuga da te.

L’intero monte Bianco mi sorge sul petto

mi toglie il respiro,

l’oceano tutto sgorga dai miei occhi – ubriaca di dolore

spaccata l’anima in otto

farei un passo verso il bordo del letto a cercare le calze

in sedici, trentadue, sessantaquattro

e poi il vestito e poi le scarpe.

 

Ma i nostri capelli intrecciati

e il porto profumato del tuo ricordo

mi griderebbero:

 

«Resta».

 

E questo basterebbe

cento altre volte

perché nostre anime s’incatenino lievi

nel canto lieto di fine estate.

 

HONG KONG

 

 

 

Aș vrea să mă trezesc într-o dimineață peste douăzeci de ani

cu sufletul în patru despicat

și să simt picioarele că ard în fuga de tine.

Întregul munte Alb îmi curge pe piept

îmi taie răsuflarea,

oceanul întreg țâșnește din ochii-mi – beată de durere

despicat sufletul în opt

aș face un pas spre marginea patului căutând pantofii

în șaisprezece, treizeci și doi, șaizeci și patru

și apoi îmbrăcat și apoi pantofii.

 

Însă părul nostru încurcat

și purtarea aromată a amintirii tale

mi-ar striga:

 

„Rămâi”.

 

Și asta ar ajunge

o sută alte dăți

ca sufletele noastre să se înlănțuie ușoare

în cântul vesel de sfârșit de vară.

 

Arhiva

October 2020
M T W T F S S
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031