Crochiuri de vise întrerupte

Crochiuri de vise întrerupte     Un oracol în stufărișul verde surâde morții Citeşte

poeme regăsite vara 2017

am ajuns deja mâine   Nu găsesc drumul pentru că sunt în Citeşte

Bianca Maria Frabotta Poesie scelte da me / Poezii alese de mine

  „În lăuntrul nostru există o parte mută, apăsătoare ca o Citeşte

Un mio saggio su Andrea Zanzotto / Un eseu al meu despre Andrea Zanzotto

Un mio saggio su Andrea Zanzotto, rivista „LE MUSE” - Citeşte

Coșmaruri

Coșmaruri   Mamei memento al clipei despărțirii   Age quod agis –   Împușcătura din somn Citeşte

Un pensiero dantesco assolutamente attuale

Chiunque ragiona in modo così ripugnante da credere che il Citeşte

ALTE NOI POEME

LA UMBRA UNEI STRANII MELANCOLII   Pe bătrânica Veta a lui Buță Citeşte

Dante Maffia, Per Craiova... poeme

DANTE MAFFIA   Per Craiova*·   Ce e iubirea   Au încercat să ne învețe Ce e Citeşte

Disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură Notă: Repropun aici o intervenție la un Citeşte

Davide Rondoni Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante

Davide Rondoni   Mișcarea poeziei, o lungă adnotare despre Dante Nostalgia mișcării   Commedia Citeşte

Alte noi poeme

  Săgeata lui Zenon   L-am întâlnit pe Kafka în miez de Citeşte

Un cinefil desuet: ispita anacronismului

În ciuda multor evidențe din îndeletnicirile mele de-a lungul unei Citeşte

Giuseppe Ungaretti Poesie / Poezii

  Poesie tratte da Dialogo 1966-1968   Poeme din volumul „Dialog” 1966-1968 È ora famelică   Strappati Citeşte

UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII

  Blog/Notes   George Popescu   UN MAGNAT ÎN SLUBA COMUNITĂȚII   (Un model terapeutic pentru maladiile Citeşte

Noi poeme noi

  Horrendus mundus   Nu mai alerga. Oprește-te, Lume: alertă de-acum și prea hazardată, Citeşte

Vittorio Sereni despre Salinas òi Celan

Vittorio Sereni   UN DINCOLO DE POEZIE*   (P. Salinas –  P. Celan)   Înainte de Citeşte

George Popescu

e se tremo è perché sento   e se tremo è perché Citeşte

Itaca

Itaca – la deviazione dall’equivoco? Una ipotesi di lettura poetica di Citeşte

Montale. Arta de a citi

Eugenio Montale, Arta de a citi   (Fragment dintr-un interviu cu marele Citeşte

Pasolini Angelicul impur

          PIER PAOLO PASOLINI DESTINUL UNUI PROFET REVOLTAT     Angelicul impur   Profet indiscutabil al mai Citeşte

Patrizia Boi – literatura la feminin

30 April 2020
Autor

 

 

Prezentare şi traducere de

George Popescu

 

 

Patrizia Boi e o ingineră născută la Roma din părinţi originari din Sardegna. O ingineră care lucrează, la Roma, în proiectare de căi ferate, în recluziunea unui birou, cu colegi, în general, opaci faţă de preocupările sale literare. Am cunoscut-o pe Patrizia, la sfârşitul lui 2007, chiar la Roma, într-un autocar ce urma să mă ducă la un congres internaţional dedicat marelui scriitor şi cineast Alberto Bevilacqua, într-o localitate de pe malul Adriaticii unde mai fusesem invitat în mai multe rânduri. În semiobscuritatea autocarului, o femeie frumoasă mă abordează direct („ Sei il professor Popescu?…”), îmi spune că va trebui să fac pe ghidul până la destinaţie, fiindcă ea nu mai fusese niciodată pe acel traseu.

Am ajuns, întâi la Pescara, de unde, cu maşina unui profesor prieten al meu, am pornit spre Penne, locul unde o săptămână urma să participăm împreună la acel congres. Au urmat, cum se întâmplă în astfel de ocazii, discuţii, organizate şi, mai ales, amicale, între invitaţi, scriitori, critici literari, dascăli universitari din toată lumea. Patrizia Boi îmi mărturisea că, dată fiindu-i profesiunea, s-a decis relativ târziu pentru pasul spre creaţia literară. A publicat, mai întâi, poezii în diverse reviste, mai ales cu profil feminist, apoi, în 2006. debutează cu romanul Donne allo specchio („Femei în oglindă”), cu care atrage atenţia mediilor literare şi care se bucură de o bună primire din partea criticilor şi a publicului. Interesant e că tirajul se epuizează rapid, graţie şi unor iniţiative promoţionale în care autoarea probează admirabile valenţe. Generoasă până la altruism, dotată şi cu un distinct spirit civic, Patrizia Boi a iniţiat şi acţiuni de caritate, între care un proiect pentru alfabetizarea femeilor din Turcia investind fondurile rezultate din vânzarea romanului său.

Publicăm mai jos câteva dintre poemele sale risipite prin paginile revistelor, cu sentimentul că ne achităm nu doar de o promisiune făcută autoarei, ci şi pentru a o pune în contact cu cititorul român, faţă de cultura căruia ea îmi confirma un interes promiţător. Versurile sale, de o simplitate dezarmantă, scrise în directă priză cu stări sufleteşti intersectate de nostalgie şi de un abia perceptibil sentiment al dezolării, se reîmplinesc, apoi, în volute unei cadenţe ce nu ignoră endecasilabul, tematic în aperturi marcate de un accentuat gust al cosmicului.

 

I

 

Am accese de tuse

în noaptea tăcută

sosesc horcăiri

ale unei vieţi furtunoase

par atât de aproape

de camera mea

că m-apucă înfrigurarea

la distanţă

asemenea unei adieri

ce scapă acestei vieţi

ca şi când foarte curând

s-ar fi sfârşit

repede-mi dau seama

cu teribilă spaimă

că-n glasul acela

s-a stins iubirea.

 

II

 

Unde eşti iubire de-o noapte

Bărbatul dulce şi sălbatic

înveşmântat în piele

de-atingerea lunii

de sărutări de stele?

Unde mă duci

cu mângâierile tale

cu ochii tăi de vis?

Lasă-mă să intru în liniştea ta

topeşte-mă în sângele tău

lasă-mă să beau roua iubirii tale.

 

III

 

Cenuşiu s-a făcut

cerul

ploaia îmi biciuieşte

sufletul

sunt lacrimile mele

totul e negru

fără tine.

Neţărmurita bucurie

trăită

privirile noastre

fugare

cuvintele tale

convingătoare

totul

fără de noimă

într-o clipă

risipită

fugară

răpusă

de parcă iubirea

noastră

a dispărut.

 

IV

 

Ramuri învălmăşite

îmbrăţişări de umbre

suspine de glasuri

nevinovate sug

picurul tenebrelor

fără de leac

al catastrofelor.

 

VI

 

Am băut nopţi de lumină

pe albe coline

am căutat roiuri de licurici

în verile lâncede

m-am căţărat

pe curcubeie de pace

spre a scăpa de războaie

am auzit zgomotul pietrelor

aruncate jucăuş în râu

te-am aşteptat milenii

doar pentru mâinile tale calde.

 

 

I.

 

Am auzit o cioară

ce-a croncănit în noapte

am urcat pe o cometă

şi-am desenat noi ceruri.

Am ajuns pe lună

şi mă bâţâi prin veacuri.

 

II

 

Am intrat într-o pădure

împodobită de stele

 

cu ceruri fără zări

şi luni aurite

în vraja liniştii

de suflete pierdute

în ecoul unui lac

bătrân ca timpul.

 

III

 

Am traversat primăveri

pline de sori veştezi

am hoinărit prin galaxiile

locuite de zmei

m-am prefăcut în fluture

cu aripile cromate

de vise dispărute

prin spuma valurilor.

Te văd spiriduş azur

surâzând fără surâs

cu privirea-ţi de şoim.

 

V

 

Văd umbra unui peregrin

ce mă târăşte

printre dune înfocate

unde uimitoarea-apă e-ngropată

în nesfârşite abisuri.

Şi pe neaşteptate pierd urmele

şi rătăcită mă trezesc

într-o răscruce

de pânze destrămate.

 

Arhiva

April 2020
M T W T F S S
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930