Vittorio Sereni despre Salinas òi Celan

Vittorio Sereni   UN DINCOLO DE POEZIE*   (P. Salinas –  P. Celan)   Înainte de Citeşte

George Popescu

e se tremo è perché sento   e se tremo è perché Citeşte

Itaca

Itaca – la deviazione dall’equivoco? Una ipotesi di lettura poetica di Citeşte

Montale. Arta de a citi

Eugenio Montale, Arta de a citi   (Fragment dintr-un interviu cu marele Citeşte

Pasolini Angelicul impur

          PIER PAOLO PASOLINI DESTINUL UNUI PROFET REVOLTAT     Angelicul impur   Profet indiscutabil al mai Citeşte

Giacomo Leopardi

Oribilul mister sau proba nefericirii   Însă ceea ce este de-ne-gândit (impensabile) Citeşte

Alda Merini – o poetă pentru Nobel

Alda Merini – o poetă pentru Nobel   Includerea, în propunerile avansate Citeşte

Lucio Klobas

Lucio Klobas   Mic tratat narativ despre lichefierea gândirii   Stranie până la ‘extremă’ Citeşte

IPPOLITO NIEVO: Istoria și /sau revanșa romanescului

IPPOLITO NIEVO: Istoria și /sau  revanșa romanescului     Biograficul: Exemplaritatea ca destin Citeşte

ȘASE MILIOANE di Sergio Daniele Donati

ȘASE MILIOANE Se crapă măștile de argilă pe chipurile mele și privirea se pierde spre Citeşte

George Popescu - POEME NOI

nu mai sunt viu dar nu voi muri... Prietenului MARCO LUCCHESI doar Citeşte

Edoardo Sanguineti

Nãscut la Genova în 1930, mort la 18 mai 2010, Citeşte

Traducând Andrea Zanzotto: Poetul un „botanist al limbii” sau „dincolo de idiom”

Traducând Andrea Zanzotto:   Poetul un „botanist al limbii” sau „dincolo de Citeşte

Poesie di Carmen Gallo / Poezii de Carmen Gallo

Fugarele de Carmen Gallo, Nino Argano Editore Din revista „Le parole Citeşte

Luigi Di Ruscio

Luigi Di Ruscio   Altă tipologie de „poet proletar”:   „...il sottoscritto fortunato / Citeşte

Un alt eseu al amicului Marco Lucchesi

Marco Lucchesi* Scările mele   Cărturar de rezonanţă medievală, în sensul cel mai Citeşte

Un admirabil studiu a,l amicului Marco Lucchesi, poet, traducător, eseist. romancier și academian brazilian

Marco Lucchesi Note despre El Libro dell’Amore de Marsilio Ficino   Lucrul Citeşte

Elio Pecora alte poeme

Elio Pecora alte poeme   * Fericit. Dar cum e posibil ca fericirea Citeşte

David Maria Turoldo – Poemi / Poeme

David Maria Turoldo – Poemi / Poeme Un sacerdote-poeta, un poeta-sacerdote: Citeşte

Between Zenon and Leda (Notes on Marin Sorescu’s Poetry*) George Popescu

Between Zenon and Leda   (Notes on Marin Sorescu’s Poetry*)                                                        George Popescu   Translated Citeşte

“Bucătăresele” lui Lenin

31 May 2020
Autor

Restitui aici un articol publicat cu exact 21 de ani în urmă. Și o fac din două motive, ambele sustenabile în contextul actualității, schimbate într-o mare măsură, dar asediată de alte numeroase insidii, acționând parcă asemenea unor profeții ori „blesteme” cum le-ar spune preacuvincioșii noștri de serviciu. Las` că unii chiar și… nebotezați, dar obișnuiți să dea în seama Domnului numai păcatele celorlalți. Și cărora, nu întâmplător, le trec drept…păstori: politici ori doar „autorități”, din care scoate capul din neatenția din jur autoritarismul cel mai gregar. Motivul, așadar, nu e doar al unei actualități jenante (puțin spus), ci și al unei tendințe de aplatizare a vieții cotidiene cam de pretutindeni, pe care, în ciuda optimismelor fardate, nu poate fi negată. Mai ales după acest crunt, coșmaresc în orice caz, examen al unei pandemii „epocale” ale cărei consecințe rămân deocamdată doar la îndemâna atâtor falși profeți. Și dacă tot vorbim în termeni de profeții, cea a nechibzuitului Lenin, departe de a se fi adeverit, și-a potențat terifiantul conținut până spre o legitate, cel puțin în câmpul politicului, dacă nu și în cele adiacente. Faptul că „bucătăresele” și-au mai schimbat, cu timpul, nu doar ,„meseria”, ci mai ales și sexul, nu doar că nu modifică ceva, ci, dimpotrivă, sporește gregarul din societate, sfârșind uneori chiar prin a-i conferi un fel de legitimitate. O normalitate adică, în numele căreia se pălăvrăgește din amvon ori de la tribune fie și în limitele impuse ale… izolării. Iată, mai jos, articolul din octombrie 1999:

 

 

Un raport recent al ONU avertizează asupra unui fenomen îngrijorător în curs de desfăşurare în aproape tot perimetrul fostului “lagăr roşu”: accentuarea sărăciei şi acutizarea nesiguranţei, pe fondul cărora sinuciderile, alcoolismul şi bolile depresive (cu accent pe resuscitarea poliemelitei şi a TBC-ului) au devenit monedă curentă. Potrivit acestui raport, durata medie de viaţă – ca indicator elocvent al nivelului de viaţă – a scăzut simţitor în majoritatea ţărilor fost comuniste (..).

Nu ne propunem să analizăm statistic datele furnizate de ONU, ci doar să semnalăm un paradox, fie el şi aparent, cu atât mai mult cu îl trăim pe pielea noastră: democraţia şi libertatea au un preţ costisitor pentru majoritatea populaţiei din ţările din Est. Dezrobirea de regimuri totalitare, trecerea la sisteme democratice, câştigarea unor drepturi mult râvnite, economia de piaţă. eliberarea mass media de sub tutela controlului ideologic n-au însemnat, automat, şi ameliorarea condiţiilor de viaţă.

Cum s-a tot scris și evidențiat apropo de tema în discuţie, socialismul real n-a reuşit să construiască “omul nou” (visul nebun al lui Ceauşescu), dar capitalismul (sălbatic ori “civilizat”) năruie efectiv pofta de viaţă a multor oameni care n-au nici măcar vârsta potrivită spre a fi consideraţi definitiv bătrâni.

Lenin, marele “făurar”, teoretiza, la începutul comunismului de el visat, că o bucătăreasă ar trebuie să devină capabilă să conducă …Statul. Ca reprezentantă, desigur, a celei mai curate “pături” sociale. Şi, la urma urmei, Lenin poate să doarmă liniştit, îmbălsămat în Mausoleul lui din Kremlin, fiindcă bucătărese chiar au ajuns să conducă, dacă nu state, atunci cel puţin instituţii şi chiar academii. În schimb, are dreptul şi la puţin …zâmbet, cât timp capitalismul (cel pe care îl construim şi noi) a reuşit în timp record să facă invers: să transforme un academician (tot la Moscova) într-un “bursier” negru, adică unul care cumpără ţigări la mâna a doua pentru a le revinde la un preţ mai bun.

Nici nu e de mirare, fiindcă, în majoritatea ţărilor din Est, “piaţa neagră” reprezintă cam între 30 şi 50 la sută din economie. Dar mai există un pericol şi mai mare: creşterea mortalităţii în unele ţări foste sovietice, urmate îndeaproape de România şi Bulgaria, sporeşte riscul unei diminuări a populaţiei atât de mult, încât, pe termen lung, însăşi existenţa lor ca naţiuni e pusă în discuţie.

 

  1. S.

 

Nu cred că mai interesează pe cineva acum veridicitatea constatărilor ONU, măcar fie și pentru că avertismentele s-au modificat și nu neapărat în bine, iar consecințele unei globalizări gândite în vreo kermeză de lux a unor amanți de Putere cu orice preț și risc și-au arătat acum, în ultimele luni, o parte, de nu cumva mai mult, din proiectul lor „strategic”: un deslușit și neliniștit vae victis cu care vechii romani, în plin elan de înstăpânire a Lumii, îl adresau, cu un fals gust al milei, supușilor lor. Un fel de a spune ca în aceste zile că, oricât de multe și nefericite crize și pandemii trăim, un adevăr mai mult decât proorocit, ci împlinit, este că bogații devin mai bogați, iar săracii tot mai…

Arhiva

May 2020
M T W T F S S
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031