Leopardi Infinitul
Giacomo Leopardi
Infinitul
Scump mi-a fost acest tainic deal
Și gardul acesta ce de atâta parte
A ultimului orizont privirea elimină.
Însă șezând și privind, nesfârșite spații
de dincolo de el și supraumane
Tăceri și prea adânca liniște
Eu în gând mă închipui; unde pentru o clipă
Inima nu se înspăimântă. Și cum vântul
Aud foșnind între acești copaci, eu acea
nesfârșită tăcere acestui susur
i le compar: și-n minte veșnicul se-arată
Și dusele anotimpuri și prezentul
Și cel d-acum și viu și sunetul lui. Astfel
prin nesfârșirea aceasta se pierde gându-mi:
Și dulce îmi e în marea aceasta naufragiul.
